A trecut exact un an, de când s-a aflat despre internarea lui Dumitru Sechelariu, mai întâi la Iași, apoi la București, după care la Viena. Acolo a fost și ultima stație a fostului primar al Bacăului.
Toți ziariștii din Bacău au știut de la început diagnosticul și faptul că sfârșitul se apropie. Niciunul n-a publicat, în lipsa unor declarații oficiale ale medicilor sau familiei, fiind alese corect variantele „stare gravă”, „prognostic rezervat” șamd.
Cu o excepție! Da, s-a găsit o canalie care să publice diagnosticul exact – sifonat cu insistență de la foișor – și să anunțe că mai are un pic și moare. Ca premiu, mizerabilul a primit un loc de muncă la Deșteptarea, semn că Sechelariu nu s-a prins la timp cine-i poartă sâmbetele prin jur și a trăit ultimii ani într-o iluzie continuă.
A murit pe 16 februarie 2013. A fost înmormântat pe 19 februarie.
Despre moștenirea reală, am scris aici, mai nou apare câte ceva prin tabloide. Viața merge înainte.
Lasă un răspuns