Ani la rândul, Primăria (cu precădere), dar și Consiliul Județean Bacău au fost atacate că nu salvează așa-numita Casă „Alecsandri”. „Pune pavele de milioane și nu găsește câteva sute de mii să cumpere casa în care s-a născut marele poet național Vasile Alecsandri”, trâmbițau un prof universitar și o seamă de ziariști pseudoculturali puși pe atac politic la jugulară.
Eu am scris de acum trei ani despre Casa-Moft și bănuiala că toată propaganda e jumătate politică, jumătate escrocherie. Ziarul Adevărul, de exemplu, n-a ratat nici ocazie să-i țină în brațe pe proprietarii Falsului (la fel ca și pe falsul Botomei – se pare că publicația are în Bacău un fetiș cu falsurile, când are de îndeplinit comenzi pe linie de propagandă). Acum, sub masca recunoasterii realității, se face de fapt un anunț de vânzare, reclamă mascată.
După ce a fost un veritabil agent imobilar al pretinsului cămin alecsandrinian, profesorul Ioan Dănilă declară cu aceași bună-credință și seninătate că nu contează dacă nu-i casa Alecsandri, e un imobil frumos, trebuie salvat:
„Unii au negat că această casă ar fi fost a lui Alecsandri, pe baza unor consideraţii, cum că în acte ar fi fost un anume Alecsandru şi că traducerea din chirilică s-a făcut eronat. Dar chiar şi aşa, ea are poate cea mai bogată istorie culturală dintre toate casele din municipiul Bacău“
Păi, dom’ profesor, e mare diferență! De douăzeci de ani ai înnebunit opinia publică și vii acum să o-ntorci ca la Buzău? Să nu uităm, falsa casă „Alecsandri” a fost subiect de campanie electorală, s-au turnat tone de lături în Adevărul și Deșteptarea, cineva trebuie să ne spună care-i interesul. Dacă e doar politic, cineva să și-l asume sau să-și toarne cenușă în cap. Dacă e de business, cineva trebuie întrebat dacă n-a făcut trafic de influență.
În final, să ne amuzăm cu o poză din Deșteptarea. Patetică, hazlie. Situația, oamenii, nu poza.
[…] Practic, ce s-a întâmplat în toți anii ăștia? Proprietarul a pompat bani, inclusiv în campanii de presă, ca să crească valoarea imobilului prin crearea aurei de monument istoric. E drept, nu toți ziariștii au pus botul, dovadă stă și articolul citat mai sus. Despre rolul profului universitar Ioan Dănilă n-are sens să mai speculez, pare, în cel mai nefericit caz, un taliban cu ochelari de cal (am mai scris). […]